se întâmpla să fiu copil, altădată pe 6.dec și să îl aștept cu nerăbdare pe cel care avea să-mi transforme ghetuțele în punguță de cadouri. și simțeam altfel sărbătorile, iarna, brazii, zăpada... miroseau altfel. miroseau a esență de rom, scorțișoară, nucă pisată, vin fiert, a plăcinte! erau zile în care stăteam pe spate in zăpada făcând îngerași și urmărind fumul care ieșea pe coșul casei ca fugărit de hoți.
alte voci mă strigau insistent: "elena, vino la masă! vei răci.". dar nu luam aminte, așa că ea avea grijă întotdeauna să vină după mine să-mi spună că moșul nu vine dacă nu pap tot. și mâncam. îmi era frică de absența lui și înghițeam cu poftă fiecare bucățică de mămăligă cu gust de iarnă... până și mămăliga avea gust a iarnă.
apoi cu burta plină mă pregăteam să-l întâmpin pe Moș Nicolae. curățam și dădeam luciu tuturor ghetelor care tremurau de frig sub un scaun uitat pe holul rece. erau arătoase și mă mândream... eu făcusem asta! zâmbesc necontenit la amintirea bunicii mele care își afunda mâinile în aluat pentru a-și face numărul de magie. dădea viață unei bucăți de pâine care la rândul ei avea să ne hrănească cu viață și mai multă poftă de joacă. o priveam și luam parte la tot acel proces doar pentru a cânta colinde și pentru a visa că va fi mereu acolo, că și peste ani o voi găsi tot în bucătăria bătrânească frământând.
astăzi nu mai este la fel. azi 6.dec.2007 am aproape 19 ani iar ghetuțele parcă mai tare se afundă în noroaie. astăzi nu mai primesc portocale și dulciuri în papuci și nici maimuțici gonflabile nu mai atârnă de lustră. zăpada nu mai are miros, gust și nici culoarea de vată de zahăr roz pufoasă. azi e acoperită cu pietriș iar brazii de pe stradă trebuie frânți pentru a le stârni aroma. astăzi Moș Nicolae stă pe internet trimițând cadouri din spania, italia, franța, prin curierat rapid deoarece nici pentru el nu mai sunt la modă ghetuțele mult prea curate.

trebuie să învățăm să fim iar copii chiar dacă doar pentru o zi. trebuie să știm să zâmbim fără să cerem ceva în schimb și trebuie să fim conștienți că nimeni nu ne poate fura dramul de inocență care zace în noi și la care mulți au renunțat fără a-și da seama ce dau la o parte. e ca și cum ar trebui să scormonim într-un sertar plin cu bilețele copilărești doar pentru a mai avea amintiri. așa că, haideți să ne deschidem fiecare sertarele; e timpul să facem curățenia de iarnă! început de sărbători fericite tuturor copiilor din voi!