Rămâi copil! iar dacă nu poți, fugi, fugi de societate, este murdară și te va murdări și pe tine. Fugi, ascunde-te în mijlocul naturii, formează-ți propria civilizație de o persoană, unică, curată, frumoasă; cauta-ți originile, originile ancestrale, rădăcinile ce-și trag seva din cer aducînd-o pe pământ, în praf, în noroi, în noi. Rămâi copil sau fugi.
"Nu am rămas copil, n-am fugit, nu m-am ascuns, doar m-am transformat într-un ghem, care crește, de regrete, de frustrări, de paradoxuri, de sila. Acum știu că în majoritatea cazurilor omul se metamorfozeaza din fluture în omidă si eu vreau să rămân fluture, sau dacă am devenit omidă îmi vreau aripile înapoi.
Inocență, sinceritate, copilărie, natura explodînd în culori, sunete, miresme, basme, aventură, misterul miezului nopții, dulceața visului de dimineață, pupici îmbujorați, furișați, mâna maternă prin părul înfierbântat de febră, veselia mirosului de prăjitură, emoția dinaintea testului, jocuri fericite incheiate cu haine rupte, vânătai, supărări mărunte si victorii mărețe, curiozitate enervantă, naivitate, gingășie, pufoase animăluțe de pluș, fantezie fără limite, trupul înfierbântat cu mâini și picioare înghețate după o bătălie cu bulgări de zăpadă, brad împodobit, învaluit de colinde, așteptîndu-l pe Moș Crăciun, lacrimi pe obrazul fin...vreau...dar nu mai pot avea...atunci mor."
Nu-l deranja maturizarea ca fenomen organic, ci că aceasta aducea cu ea integrarea plină de responsabilități și obligații în țesutul societații, o societate care în forma actuala îl dezgusta.
"Dacă aș fi avut puteri supranaturale aș fi creat o planeta pe care supremația să o dețină natura, iar în acea lume ar fi existat câteva orășele, comunități de oameni lipsiți de viciul grandomaniei și autodistrugerii, care să știe să iubeasca, să admire și să viseze. Nu aș elimina moartea, ea este catalizatorul vieții, oricum- eternitatea începe acolo unde începe dragostea. Astfel nu mi-ar fi părut rău că mă maturizez, caci aș avea pe cineva care să mă sărute cu sinceritatea iubirii, aș avea un copil căruia să-i citesc povești ajutîndu-l să adoarma și să viseze frumos, aș avea o familie cu care să rămân uimit în fața minunilor naturii în lungi călătorii în care că simt fiorul îmbrațișării în fața unui răsărit de soare din mare. Atunci m-aș îmbăta cu fericirea și aș fuma briza răcoroasă a dimineții. Apoi iernile geroase petrecute lângă șemineu, cu copiii într-un colț citind" Crăiasa Zăpezii", sau" Uimitoarea călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia", cu adolescenții spunînd pe rând povești de groaza, cu părinții gustînd vin fiert, amintindu-și magia trecutului si bunicii privind mândrii, nostalgic generațiile desfașurate în salon ar fi cu adevărat în spiritul Crăciunului."
Visa un vis ce nu-l putea avea/ visa o lume ce nu exista/ se visa cineva ce nu era/ era cineva care fiind nu se dorea./ avea o lume ce nu o putea afla/ ce se pierdea intr-o lume pe care n-o vroia/ si astfel pierea/ intr-o lume buna dar prea rea/ pe care n-o înțelegea.