agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1489 .



orizonturi decazute invelite in nemurire
personale [ Jurnal ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [dana.osiac ]

2007-12-29  |     | 



Judecam, ne dam cu parerea, strambam din nas, dispretuim, aruncam priviri de sila si de mila….De ce? Pentru ca avem obiceiul handicapat sa credem ca-I usor sa tragi linie si sa deosebesti binele de rau, ce trebuie si ce nu trebuie facut, ce trebuie si ce nu trebuie apreciat….Poate ar trebui sa-si vada fiecare de viatza lui, sa ajutam atunci cand ni se cere ajutorul dar fara sa judecam….Daca n-ai fost niciodata un gunoi intr-o lume de orizonturi decazute invaluite-n nelumina, nu poti sa intelegi...si poate e bine ca nu vei intelege niciodata....dar nu te preface ca stii, ca e gunoiul cel care greseste ca nu vrea sa gaseasca calea spre reciclare....De ce sa ma reciclez, de ce sa fiu altceva decat ceea ce sunt?Poate am fost candva, dar atunci eram doar o minciuna....eram ceva inchis in colivia regulilor, cutumelor....o oglindire a ceea ce se vroia sa fiu si cat timp m-am conformat cu acest lucru am fost util...apoi am devenit pur si simplu un gunoi....un gunoi care da...a atins limita cea mai de jos si a vrut sa arda, sa se transforme in nimik spre a fi etern pierdut in univers....ma sfasie durerea, ma sufoca si vreau sa o catalizez cu o durere si mai mare chiar daca ar insemna sfarsitul....insa nu vreau sa ma reciclez....prefer sa-mi reflect imaginea de gunoi in lumea voastra perfecta, dar sa-mi eliberez simturile pana in cea mai mica molecula....Lumea voastra plina de prejudecati si de limite imi descompune fiecare atom....Tineti la mine? Lasati-ma in universul meu unde lumina voastra nu patrunde dar unde eu stiu si pot sa traiesc, sa ma exprim liber, unde fiecare gand e o realitate, fiecare idee mi-o pot implini....Vreau sa alerg, sa descopar, sa zbor, sa sar, sa ma scufund, sa-mi potolesc setea asa cum stiu si sa-mi potolesc poftele asa cum vreau....Renegati-ma daca nu ma intelegeti....dar am un exces de egoism si aleg sa simt ca TRAIESC decat sa traiesc fara sa simt asemenea unui cadavru ambulant....

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!