agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1947 .



Monolog Ana
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [tave23 ]

2008-12-02  |     | 



-Auzi, eu una m-am săturat de toată târâșenia asta! Voi toți puteți continua la fel, dar eu m-am săturat, așa îmi vine un dor să mă întorc, că nu știu ce naiba caut eu aici la urma urmei.
Mă trezesc, ca tot omu’ normal dimineața și ies buimăcită în stradă. Dar până să ajung unde am treaba, sunt nervoasă, întoarsă pe dos, cu stomacul înjurând din greu. Îmi face rău la sănătate, zic sincer. Pentru că se claxonează d’le așa cum eu nu v-aș putea zice . Prima trecere e cea mai ușoară, doar câteva trâmbițe înfundate, dar apoi, la încârligătură începe grozăvia! De obicei prind semaforul la 80 si ceva de secunde. Și stau și claxonează o dată la secundă de parcă ăsta e sensul existenței mașinilor ăstora: să scotă răgete și mugete din cele mai diverse cum eu n-am mai pomenit. E gozăvenia naibii să vezi cum claxonează și când e verde la semafor, când n-au nici cel mai mic motiv. Trece câte o femeie amărâtă, în gândurile ei, pac, o claxonează! Trece o bătrână, la fel. Ba chiar e și amuzant să vezi cum tresare pe trecere de spaimă. Plouă și vrei să treci repede că n-ai umbrela la tine, te claxonează. Și atunci te gândești de ce n-ai tu o portavoce din aia cum au milițienii să le urli în ureche așa cum a urlat mama când m-a născut. După ce am trecut de prima intersecție și mă mai liniștesc, dau de o a doua și mai drăcească pentru că nu e niciun semafor și d-nul polițist de obicei e absent. Doar de câteva ori l-am văzut și și atunci dormea în post, că de l-aș fi pus să păzească vacile, intrau toate în lanurile lu Gheorghe Vuc și să vezi atunci pomană ce-ți făcea. La a doua încârligătură roagă-te să te țină puterile, sau mai bine zis urechile. Te scot din minți de-a dreptu’!
De aia îmi place mie la țară la mine, nu de aer sau mai știu eu ce! E liniște măi, e nu știu cum să zic, e ...liniște. Bine, bine, e adevărat că și la noi mai e câte-un cocoș nebun, da dacă-l vezi așa îl tai la prima sărbătoare și ai rezolvat problema. De când m-am mutat la oraș, de la claxoanele ăstea nesuferite mi se trage tot răul. Fierea mă doare, picioarele, spatele, tot. Spune și tu acuma , spune, n-am eu dreptate?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!