tu ai fost trifoiul meu,
zâmbetul și lumina...
tu ai căzut pe sufletul meu
vândut...
și-ai citit:
femeia în tărâmul uitării!
ai reușit să mă trezești,
dar când m-am privit
în oglindă...
aveam două suflete în piept!
nu știu la care rol să renunț,
amândouă au același gust,
de închisoare...
soție pe o hârtie,
amantă pe o cărare...
și ochii mei strigă tăcerea
lupului singuratic...
vreau un bilet de călătorie
într-un vis deschis...
cu dorul aripilor de lebădă!

5 aprilie 2009, 00:45