să calci pe urme azi destinul în bocanc,
înșurubat de “magi “
din răsărit apus nemângâiat
să ude stihuri voievod curat prin bărbi
și garduri curcile se miră
-de ce l-ați exilat
măreț poem din tatăl firii descrețit
doar pe ascuns prânzesc
despotic musafirii
săracii tremurând pe-alocuri fredonând
-de ce l-ați exilat
măseaua minții greu îi doare în păreri
crescute-n rațiuni
dorind un munte să doboare ferm dispute
sau clown la casa de nebuni
-de ce l-ați exilat
privesc neșansa ca virtute efemeră
un licăr de lumină, panicat
întreb pereții prin adâncuri,
nefiresc de-i doare ...,
-de ce l-ați exilat