|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ ​recviem pentru o inutilitate lascivă străpunsă de neobositul trident al lui neptun
■ dialoguri blindate, el È™i ea în era pixelilor
■ Volum premiat la "Zilele Eminescu"
■ luptând
■ Temeri sclifosite
■ EXplicaÈ›ie
■ exodul
■ cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc
■ Când voi păși afară din trup È™i din timp
■ sora
■ Post scriptum
■ câte nostalgii poate stârni un banal creion!
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Refuz personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Vasile Mihalache [Rostogol ]
2007-04-03
| |
Serile, mai încercuiam câteva stele cu carioca, puneam carne pe ele, apoi le rugam să coboare.
-Nu știi ce vrei; mi-au răspuns. Cum să te încumeți la drum cu asemenea roți pătrate! Acestei zile și firele de păr din cap i le-am numărat. Suntem asemenea unui bec roșu, aprins, care luminează ungherele pântecului sătul de recunoștință. Dar oasele tale sunt moi și nu rezistă în ham. Mușcă zăbala, mânzule! Ronțăie liniștit orzul cuvintelor!
|
|
|
|