agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-06 | |
Are cineva ceva impotriva ca , consider Romania un spital de nebuni? E parerea mea.Textul cu parazitii nu e complet si ma indoiesc ca se va completa prea curand. Cui nu-i place sa nu citeasca, fiecare cu lopata lui de talent nu? unii mai mult altii mai putin.Adevarul ca incerc sa gasesc sensul unei vieti linistite in Romania si realizez ca e aproape imposibil.Sunt nopti in care ies din vise si imi pierd busola prin oras, sunt descult dar atata curatenie nu am vazut in viata mea.Ieri mi-am pierdut pormoneul si un baiat de cartier mi l-a dat inapoi.Si aveam in el 1000 de euro.Hait! mi-am zis. Vis vis dar parca a luat-o razna si visul asta.Ca o bucurie din biblioteca aflata deasupra patului cade un volum de vreo 2 kg si ma trezesc.Asa e mai bine caci 1000 de euro din salariu probabil fiul meu va avea sau fiul lui. Asta in caz ca va mai avea carti care sa-l pocneasca in moalele capului si sa-l aduca la realitate. Si uite ca vine si pastila de diazepan! Gura mare! Lasa naibii mainile alea ca dai din ele mai ceva ca la Pavaroti!Acu dai din cap? Vrei niste socuri? Stai acolo pe scaun si nu te mai batai ca titirezul pe peronul din Chitila.
Oare eu sunt nebun? Se poate.Lumea e nebuna. Dar poate asa e mai bine sa fim nebuni.Sa traim ca si cum maine am fi pe alta planeta si totul ar incepe de la zero.Sa daramam credinta si sa o recladim din nou fara a ne mai face idoli din persoane care au spalat picioare alese in secolul trecut. Si mai cred ca odata ce gandirea bananiera va disparea ,ghioceii adevarului vor inflori din nou. Cata vreme ne crestem urmasii pe sange si minciuna totule fals si doare crunt.Pentru cine vrea sa vada.Cata vreme ignoram trecutul si inghitim acelasi rahat bine ambalat vom mirosi a parfum dat peste corpul; nespalat.Restul e tacere
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate