agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-10-19 | |
.... am participat la mai multe vernisaje... si intotdeauna am vazut 3 tabere: oile (pictorii), lupii (criticii) si cainii (comerciantii si gura-casca)... si ma uitam ca totusi nu pot trai unii fara altii...
...imi aduc aminte ca mama m-a dus intr-o zi la atelier, unde am cunoscut in pictor in stare pura... recunosc ca mi s-a parut sarit dupa fix, ireal... atat zbucium, freamat, bucurie, durere, exaltare.. chiar ma gandeam cum poate sa traiasca, si aici intervenea comerciantul... cum poti sa traiesti fara sa te gandesti la ziua de maine? cum poti sa te trezesti in miez de noapte manat de dorinta de a picta, scrie, compune, etc.... cum poti sa pleci de acasa cu o treaba obisnuita si sa mai vii dupa nu stiu cate ore, doar pentru faptul ca te-ai orpit intr-un parc pentru ca ai avut inspiratie si ai ramas pe o banca sa scrii, sa faci niste schite, etc.? ciudat, bizar... asa cred ca gandeste si artistul: cum de comerciantul simte zbucium, freamat, durere, bucurie, exaltare doar penrtu BANI? ....da, artistul este isterizat de micimea comerciantului, de faptul ca nu poate intelege VALOAREA TALENTULUI SI NU A BANULUI.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate