Aceleasi frumoase momente petrecute impreuna, aceleasi brate, aceiasi ochi... Ca de obicei aceleasi discutii, acele doua suflete conversind... Suntem noi doi, cunoscuti intimplator, doi copii, doua raze de soare pe un timp ploios. Suntem noi, cei care pasim amindoi pe calea serpuitoare a vietii; noi, acei cu teama in priviri. Ne temem de trecut, ne temem de ce se poate intimpla in viitor. Ne temem de semiintunericul minciunilor si nedreptatii.
Lumea din jur e aceeasi, prietenii sunt aceeasi, numai noi sintem diferiti, diferiti deoarece ne-am gasit unul pe altul. Ne-am gasit, cu toate ca traim in parti diferite a Universului.
Insa sentimentele nu au hotare. Si nici suprafete...
Am invatat multe... Le-am invatat impreuna. Am invatat cum sa fim mai buni, cum sa stimam si sa fim stimati. Am invatat o lectie noua: dragostea.
Ea cuprinde tot ce-i viu: apa, soarele, aerul...E izvorul vietii, este eterna fericire.
Am invatat sa ne bazam pe incredere, sperante si vise. Avem un optimism major in suflet.
Aceleasi ginduri ne trec prin minte, aceleasi reguli respectam.
Asteptam mereu cu nerabdare zimbetul mamei, ajutorul fratilor si respectul prietenilor. Insa prietenia nu se bazeaza doar pe respect...
Noi doi suntem prieteni, suntem si iubiti. Suntem doua ramuri ale unui copac, suntem trecutul copiilor si viitorul parintilor nostri.
Viata e o continuitate, in care oamenii sunt condusi de logica si intelepciune.
Sunt momente mai grele, altele mai usoare, insa in orice problema vom sti sa apelam la: dragoste, putere si prietenie. Ele ne vor sculpta numaidecit drumul corect in viata.
Trebuie intotdeauna sa speram. Caci numai cu speranta si credinta vom putea merge mereu inainte. Doar inainte...



06.03.04