La parastas

Uneori vâscoasă în vise-mi apare imaginea viitorului:
Viermii neurastenizați găurindu-mi sicriul
și-acolo deasupra mormântului în clisă roz printre urmele de bocanci
puii lor trandafirii vor duhni vinul parastasului vărsat peste garoafele buhăite
și vor amorți în tufe de roze.
Numai viața se dă huța scârțâind inelele capacului de beton.