agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-07 | |
Priveam cândva pământul, de sus, de lâng-un nor
Mă cocoțase gândul, că nu știam să zbor. Superb era oceanul, albastru nesfârșit, Greu de descris în versuri, ce-atunci eu am simțit. Și cum ședeam pe gânduri, ce sus mă ridicară, Deodată mă cuprinse o teamă milenară A celui ce cutează, un anonim erou, Să zboare ca un vultur, abia ieșit din ou. Vedeam de sus pământul și nu-mi veneam în fire Schimbam ziua cu noaptea, magnifică trăire... Când ziua era scurtă, ea noaptea o lungea Daca se-ntindea ziua, și noaptea se scurta Și-n clipa următoare avui o revelație, Pamântul, ne-ndoielnic, e-o stranie creație, Cu funcțiile vitale, cu inimă și puls Și-atunci am vrut frecvența să i-o măsor de sus.. Concluzia a fost clară, acum v-o-mpartășesc, Dar pulsul nu-i același, la orice corp ceresc, Pamântul se rotește în jurul unui soare Idem ce face cordu-ntr-o singură pompare. Și-așa pamântul nostru, la șaptezeci de ani E cât minutul nostru de viață, de profani. Și ăsta e raportul, la scara planetară Între o viață scurtă și una milenară... (poate va urma) 7 ianuarie 2005
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate