|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
■ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
■ Capcană
■ mamă moartă
■ Unul dintre avataruri
■ tragedie greacă
■ în pod ard niÈ™te fotografii cu tine
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Verde poezie [ Epigramă ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ana Maria Condurachi [andruka ]
2005-01-14
| |
Comparându-mă cu o frunză
m-am asigurat că viața e verde,
că în cuprinsul sau necuprinsul ei
găsești tot atâtea idei
câte găsești în pigmenții frunzei.
M-am săturat de-atâta soare
și-acum caut furtuna
să îmi dau seama de soare,
să simt mângâierea lui fierbinte,
să-mi împletească mai multe enigme,
să mor în verde,
căci din verde m-am născut
și-atâta timp cât voi fi frunză
voi asculta de soare
și voi fi sclava
Luminilor ucigătoare.
|
|
|
|