Ingandurat
prin vai mergand
cu ura,
am gasit,
bucata de prescura
ce un crestin
din drumu-i abatut
o rataci
dupa vreo Liturghie
si am gandit
ca-i destinata mie;
Oare de ce ?
Sa fac din POEZIE
o mica unitate
de masura.
Ce ganduri mari
si ce absurd,
ba ce trufie
sa imi inchipui
ca as fi Alesul
ce poate face
plamadeala
din cuvinte;
dar oare,
Doamne Sfinte,
daca mananc bucata
de prescura
voi scoate
numai
poezii pe gura?
probabil ca-i o nebunie cruda
si Dumnezeu nu poate
sa auda
cretina-mi blasfemie
ca in toate
sa pun si o masura
alburie
sau roz
sau purpuriu
sau maronie
din propria-mi
omologata
POEZIE ...