Versuri albastre se destramă
Pe o ramură magmatică de iubire,
Clocotind infernale simțăminte deșarte,
involburate diamante de lava.


Abisul deșertic al albastrului
Destramă flori argheziene,
Păstrând sechestrate-ntr-o lacrimă
sentimente incolore bacoviene.


Tind a-mi curge apoteoticul albastru apogeic
prin vene
Dar versuri deșarte se destramă
În lacrimi de lavă argheziene și
Diamante de flori bacoviene.