Follow up : http://www.agonia.ro/index.php/poetry/113648/index.html

Pe vremuri, locuiam în Antartica,
Într-un iglu vopsit în cea de-a 7-a culoare a zăpezii:
viola d’amore,
Dăruind împreună cu ursul polar:
scillas bifolias, judecătorilor, sosiți de curând în Insula Paștelui:
-Omul acesta s-a făcut vinovat, să-l închidem în burta lui chit
-Să-i tăiem umbra în patruzeci și nouă și s-o tragem pe roată
-Să-l risipim pentru greșelile pneumatice-
Mi-au spus ei, într-o limbă ușor violette,
expulzându-mă din steaua tramvaiului roz
în lumea saracă și tristă a limuzinelor,
parcate-n deșertul Nevada
Punct mov,
pe cercul pătrat desenând astroide:-
Per Pedes Apostolorum.