agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-10 | | Înscris în bibliotecă de Valeria Pintea
Pe buzele-mi roșii port și-astăzi stigmatul
Dezastrelor mute din ultima seară... Pe buzele-mi roșii - apusuri de vară - Port urmele luptei pierdută-n palatul Eternului Mâine Și fostului Ieri!... Mi-ai spus într-o seară că-i ultima seară!... Vai!... Ultima seară ce trist se sfârșea... Te văd parcă și-astăzi învinsă, Culcată, Pe-aceeași arabă și veche sofa, Cu pleoapele-nchise, Cu gura-ncleștată Și mâinile-n cruce ca două stindarde Salvate din focul cetății ce arde!... Sărmană învinsă de însuși învinsul Voințelor tale... Supremă chemare Ce-și pierde zigzagul în gesturi ce mor... Lumină nocturnă de stea căzătoare... Pe buzele-mi roșii privește stigmatul Dezastrelor mute din ultima seară Și-ascultă-ți a luptei stridentă chitară Cum plânge, Și-n urmă, cum moare-n palatul Eternului Mâine Și fostului Ieri!... Sunt glasuri de clopot ce parcă te cheamă Și glasuri de ștreanguri ce scârțâie-n vânt... Un glas de frânghie și-un glas de aramă Se zbat împreună, Și două sentințe Topite sunt parcă-ntr-un singur cuvânt: "Amantul te minte"... "Amantul te minte"... Și-n viață, același etern Început E doar profanarea acelor Sfârșituri, Trăite Și-apuse cu cei din trecut!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate