O mana usoara si-un ochi care vede
Triunghiul ca sfera si-un soare taios,
Gasesti deodata si-ncepi a te-ncrede
In pragul divin…cel punct luminos.

Culoare, ulei, condei si cerneala
Sunt cele ce nasc povestea acum,
Si rosu de sange, si negru de smoala
Pornesc de separa zapada si scrum.

O schita de rai, o taina albastra,
Cand cerul inalt pe panza asterne,
Ochiul se-ncarca si cazna noastra
In veci va dormi, cazuta-ntre perne.

Iar tu ce privesti, tristetea-ti resoarbe,
Gandeste la pata cu grija cazuta,
Alege o tema si pleoapele-ti oarbe
Fixa-vor pe veci lumina cernuta.