priveam cum fara frica,
ajuns pe varful unui fir de vant
un gandacel isi deschidea incet cate-o aripa
si l-am vazut cum a zburat usor, parc-ar fi gand...

si gandul mi-a zburat la tine ...
cum as fi vrut sa stiu ca totu-i neschimbat !!!
dar nu era, mi-e dor de tine,
de ochii tai, de rasul tau curat!

si tu-mi spui c-ai sa pleci in departari ascunse,
iar eu nu pot sa te opresc ...
nu pot decat sa las in mine nepatrunse
trairi ce altfel par ca imi vorbesc.