nu știu ce se-ntâmplă
cu trupul tău
îl simt aici aproape
pictându-mi clipele
de nisip din clepsidră
oricum o aș întoarce

de unde vine
trupul tău
ce-mi veghează nopțile
la căpătâiul viselor
înfășurat în dantelele vaporoase
ale cântecelor de dragoste?

sau ziua
când izbucnește disperat
din toate cărțile
din toate cuvintele
urmărindu-mă nemilos
în labirintul sufletului
pe sub genele sfârcurilor
tremurânde de poezie?

timpul îmi patinează oglinda
îmbătrânind-o
dar trupul tău
mereu același parfum de cuvânt
și de zodie
navighează pe timpul meu
în trupul meu
în dublul său univers.

trupul tău
iertat de cer și de lacrimi
ce n-o să mă cuprindă
poate
niciodată.