Ca o atingere de pană,
Să te cobori pe patul meu,
Să mă dezmierzi intâia oară
Ca vântul ce se rupe prin livezi.

Ș-apoi cu mâna ta, ca para focului adânc
Înfipt în scoarța seculară
A gliei,
Să mă atingi ușor pe frunte.

A treia oară când cobori
Tu să ramâi mai mult de-o clipă,
Să vină zorii să te-alunge
Dar să nu-ți pierzi nici o aripă.

Apoi mereu să fii cu mine
Să ne jucăm cu-n cărăbuș
Să-l ajutăm cu-a lui povară
Să ne răspundă bogdaproste,
Ș-apoi să fugă printre uși.