te caut și nu te găsesc
din ce în ce mai departe
în lumea aceea a ta ca o pâine
gest frânt la masa tăcerii
un fel de umblet prin lanul de grâu
foșnetul aerului pe urmele pașilor tăi
șchioapătă umbre către șosea așternută
câmpia priponită în căpăstru de flori
cu roțile microbuzului vopsit în albastru
ne mai rămâne doar o îmbrățișare
cotropind vara pitagoreic giulgiu de lacrimi
mistuit în zig-zag printre bălți sărut prăfuit
în așchii de lemn dorul înclină vertebre
la despărțire coloana infinitului
siglă pe portieră