imaginează-mă suspendată
pe o platformă atârnând undeva
suuuus, suuuuus, unde viselor tale le-ar fi greu să mă vadă
mi-am lungit unghiile pornind de la umăr și m-am agățat zdravăn de materie
cred că de alaltăieri am început să-mi schimb compoziția
se face un transfer probabil posibil circumspect
cu molecule străine, uite, coapsa mea arată ca piciorul mesei alor tăi

…
cele mai dificile devin zgomotele involuntare
o tuse mă clatină de parc-aș fi pe o cămilă și nu știu cum
aerul care mă susține se transformă într-un plămân ce respiră

…
azi e prea lumină și stau pe spate gândindu-mă că sunt cel mai inalt constructor de vise
e fain așa, să mă gândesc că am un merit sau că lucrurile astea care se întâmplă sunt pentru o cauză nobilă
(visează-mă purtându-te în burtă, sunt într-o dispoziție maternă acum)
mă joc cu particule, tu ești molecula norocoasă
he he he ce scenariu SF! sunt gigantissimă iubite!

…
poate doar ar trebui să spăl geamurile pe latitudinea asta și ipocrita de mine se face că plouă, mai ales că am dobândit un picior de lemn
mai știi?!

…
nu dați în mine, nu încă, totul e să nu prind balans