agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2686 .



Serpentinele dragostei
poezie [ ]
chimia și anatomia țesuturilor mele răvășite de ea

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [MaH666 ]

2005-07-26  |     | 



mă plimbam cu ea de mână la un mormânt de pelicani
era o zi ploioasă și mă îmbracam în negru
strigam cât mă țin plămânii că încă mai trăiesc
dar ea nu asculta decât cântecul lor
grozav de prost mă simt și e clar că văd
căci doar sunt corigent în dragoste
pe vremea când priveam sărutul ca o reacție chimică
o combinație periculoasă între acizi
și ea ce-i cu ea de nu mă asculta
și continua și continua
și tot nu se oprea
până m-a lăsat handicapat cu maxilarul
și am făcut febră musculară la limbă
de la atâta hoinăreală
prin vecinătate
și ea tot mai continua
până mi-au căzut plombele
și mi-a făcut transplant de bronhii
datorită peticelor de pe plămâni
și esofagul și-a lărgit diametrul
precum un șarpe boa a ajuns
și ea tot continua și tot nu se oprea
dar până când am întrebat-o
ultima mea întrebare
că mi-am consumat bateria vorbirii
și am dobândit fracturi grave de faringe și laringe
și a trebuit să-mi zugrăvesc pereții stomacali
și să-mi pun lambriuri pe cerul gurii înstelat
cu neoane în loc de soarele artificial
care și-a lăsat crater în gura mea
unde țineau dinții galerie
la meciul dintre salivă și sărurile minerale
pe care oricum ea îl câștigă
sărind coarda cu intestinul meu subțire
provocând războiul limfocitelor
și-apoi am simțit-o prin fiecare por
mestecându-mă de viu
pe vremea când sucurile noastre corporale
formau cel mai amar cocktail
al celui mai dulce sărut contemplator
în eternitatea scârbei care ploua
peste-un simplu mormânt de pelicani
amatori ai anatomiei
și surzi la strigătul meu de disperare
că mă strânge ea prea tare de mână

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!