Pe campul verde,rasfatat de soare
Copilul cauta ganganii;
In iarba-nalta,cu pusca sa de jucarie la spinare,
Se culca la pamant si se ridica.
Deodat',sub talpa-i delicata,
El simte cum ceva se-ntampla.
Cu o miscare de soldat agil
Inchide pumnul in jurul vietatii ca o chinga.
Apoi,cu mana spre lumina
Incearca sa ghiceasca ce-a prins el:
"E un gandac,o buburuza sau furnica...
Sa vad acum,pe cine am eu prizonier?"
O pasare argintie ,insa,il opreste
Sa vada ce-i in palma sa.
Cu ochii lui candizi o urmareste
Cum zboara catre cer
Si se intoarce iute,precum o ghiulea.
Si topaind de fericire,el striga cat poate de tare:
"Avion cu motor,ia-ma si pe mine..."
Dar,nu apuca sa termine...
In jurul sau e foc si zgomot mare.
O mica floare din metal incins
Tranteste la pamant firavul trup.
In hora mortii,fara voie este prins...
Din ochii-i umezi,lacrimi de durere curg.
Cu sangele-i tasnind din gura mica,
Micutul cata-n sus spre pasare-argintie,
In ciocul ei puternic sa aduca apa vie,
Ca-ntr-o poveste spusa de a lui bunica.
Dar,prea tarziu.In fata sa,campul se-ntuneca...
Dupa un timp e iarasi liniste si pace
Pe-ntinsul verde,mangaiat de soare;
Copilul sta intins pe spate...
Un firicel de-un rosu aprins se zbate
In coltul gurii.
In palma sa deschisa catre cer
O mica buburuza incepe sa se miste.
Inainteaza incet,incetinel
Pe mana de copil,ce-acuma nu mai misca.
Speriata,merge-n sus pe trupul inghetat,
Ajunge si la ochiii de-un albastru cristalin,
Care privesc in soarele curat,
Scapati fiind,acum,de al durerii chin.
Cand te-ai nascut,tu,n-ai stiut,copile drag,
Ceea ce stim cei mari cu totii;
Intreg Pamantul noi l-am transformat
In Valea Mortii.