În urbea mea e noapte de tuci,
Din casă o iau către şapte răscruci,
Soție sau fiică-aud, - unde te duci?...
Eu una țin minte: e noapte de tuci.

Cald, vântul în drum călăuză-mi se vrea,
O muzică-adie de pe undeva,
Ah, până în zori vântul bate aşa
Prin pieptu-mi eteric - în inima mea.

Văd, negru un plop, într-un geam - scăpărări,
În turn - zvon de clopot, în față - dureri,
Şi pasul acest - singurel pe cărări,
Şi umbra-mi aici, numai eu - nicăieri..

Iar aştrii pe cer - ca pe fir înşirați.
Iar cerul din gură amar mi-e, fârtați,
De-a zilei corvoadă mă eliberați.
Eu sânt lângă voi, însă voi mă visați.