crezand ca prin noapte o zaresc
vazand ca prin stele stralucesc
mergand pe drumuri fara-nceput
plecand pe cai de necunoscut

zarind o fata cu trupul perfect
privind o zana cu gandul corect
trecand cu privirea peste o zare
ascultand cu uimire surasul din soare

simtind mireasma gradinii vioaie
dormind printre apa ce curge siroaie
visand la raiul ce trupul inconjoara
sperand la graiul pierdut de-odinioara

tacand printre izvoarele neobosite
neavand habar de apele necontenite
cazand in verdea iarba necosita
zburand mii de fluturi ce-o fac ne-mbatranita

treierand lanuri aurii de grauri coapte
acceptand in ganduri ratacite soapte
separand raiul de tine, dulce floare
iubind fiinta din tine, raza ce rasare...