M-am supărat pe mine însumi, știind ca azi ești tristă.
Aș da acum și infinitul să-ți văd zâmbetul din ochi.
Dar uneori mai trebuie să fi un pic și realistă.
Că mai apoi îți poate fi și de deochi.
De aceea e bine să ai o fire optimistă.


Mai telefonat să-mi spui tristețea.
Că au murit din peștișorii de acvariu.
Și a dispărut și frumusețea.
Văzând cum totul e iluzoriu.


Eu pentru aceasta te iubesc.
Pentru al tău suflet și sentiment.
Iar în al meu suflet, eu acum ciobesc.
Un drag și sfânt angajament.


Nu vreau să ajungi să fi
un amalgam de nervi
și un izvor de lacrimi.
Doresc cât mai rapid
să treci peste aceste patimi.
Nu vreau să ai tristeți și supărări.
Eu de aceea îmi doresc
ca tu să treci peste frustrări.
Peste clipele amare
și aceste urâte împrejurări.
De aceea, nu vreau ca tu să ai
o viață dulce-amară cu tentă acrișoară.
Să ajung să fiu și eu un plus
sau mai rău, o povară.


Să sperăm să fie acesta
cel mai cenușiu moment din viață.
Nu vreau ca inima ta,
să ți se transforme
într-un cub de gheață.
Deoarece nu-mi place
cum inimioara ta se manifestă.
Dar trebuie să conștientizăm
că viața nu e tot timpul o fiestă.