agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3612 .



Pădurea stinsă
poezie [ ]
Volumul: Erau anotimpuri ciudate 1939-1944 (poeme inedite)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ion_Caraion ]

2009-07-31  |     |  Înscris în bibliotecă de Dîrzu Andrei-Ovidiu



Omul trece peste ape.
Păsări de noapte în triburi
întârziau pe nisipuri
cu soarele-n pleoape.

Ascultăm dintr-un gang
de-antracit și de nea,
mantia serii – abia
aburind: ca un ștreang.

Niscai cețuri plecară... Fulgeră peste-o casă.
Sufletele-și părăseau vetrele.
Prin burnița deasă,
copacii și pietrele

alergau bombănind. În harpoane de fum,
se ridică vântul de nord.
Toamna ploua-ntr-o spinare de iepure mort,
rămasă – pociumb – lângă drum.

Apoi întunericul coborî de către sodoame.
Pe undeva, într-un rând,
hoinari un cântec flămând.
Þinutul se umpluse cu scame.

Popistrat de ele,
cerul le aligari pe cele mari,
era năloaga de stele
și de țipari.

Umbrelor crescând, le-am cuprins necurmarea.
Foșni prin văzduh umedul nopții cuțit.
În fiecare zi, depărtarea
zvârle la țărm câte un leș rătăcit.

Și cu fiecare mugure, strivii aiurând
câte un mit fără rost
din câte altă data-or fi fost...
Izidite de vânt,

zimții frunzelor, printr-înșii
lăsau să se-agațe, câte-o boare de nor.
Ascultăm cum, ușor,
picura luna prin care se zbenguie mânjii.

Niscai ulii plecară, fără să se mai uite-napoi.
Fulgeră la o casă. Omul trecea peste ape și munți.
Ori poate banii mărunți
ai izvoarelor se-auzeau; și se-ndepărtară apoi.

Pe sub lomii de mure
hoțiș – la ziua – ca o vulpe,
liniștea s-a întors în pădure
zgâriată pe pulpe.

Iar dincolo tabla-nmulțirii, pe cer
răsăriră trandafirii și-un jder


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!