***poetului Daniel Gheață***



tac-
prin fuioare de clipe ce torc eternitatea,
se întrezărește chipul prelung a unei cugetări.


piese de șah
se rostogolesc printre turnuri de veghe;
cucuvele mestecă spațiile goale din suflete amorțite;
întrebări- cocktail-uri molotov,
se ciognesc la granița tainei;
rugăciuni deslipesc trufia de veșmintele inimii.


cuvântul-nu vreau cu-a mea ignoranță să-l vatăm;
să tac-ar fi înțelept...
pe-a amurgului pleoapă, să-l legăn și să-l țin ...la piept