Superbă creatură,
Misterul tău magic
Mă tulbură...
Alergi prin poiene cu flori
Și te joci prin sânziene,
Până-n zori.
Albul virginal
Strălucește pe cerul sideral.
Doresc să te-nsoțesc
Până la ceruri și mai sus.
Oh! Îmi place a ta libertate,
Venită din eternitate.
Þi-i coama împletită
Cu fragede flori,
Stropite de rouă.
Cornul din argint făurit
Cu nestemate e împodobit
Iar copitele de diamant
Scânteiază printre stele,
Pe cerul îndepărtat,
Când zbori spre Calea Lactee.
Ușor îți freamătă nările,
Când te privesc în ochii
În care văd lumi
De pe alte tărâmuri.
Tu-mi aduci fericirea,
Prin fereastra sufletului,
Deschisă pentru tine.
Nu ești o creatură legendară
Adevărată ești și nu imaginară,
Blândețea și inocența
Tu mi le-ai dăruit.
Frumusețea mi-ai oferit
Dincolo de vis...

Adânc,
În inima pădurilor lumii
Þi-i sălașul,
La care pot ajunge
Doar pe aripi de vis.
Splendorile mi-ai înfățișat
Și mi-ai împărtășit
Vechile învățături magice,
Călătorind în trecut și viitor,
Alături de tine...