agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-16 | |
1. preambul
azi noapte, pc-ul mi-a raportat că este infestat - aprox 1600 de fișiere virusate; brusc, mi s-a făcut dor să caligrafiez; mă simt de parcă n-am știut vreodată scrie; să fiu eu însumi o tastatură? sfinte antivirus, ai milă de mine, păcătosul... 2. propriu-zis în garsoniera filoeziei chiriile întreținerile cresc atâtea becuri la intrare! iar pereții anină-n cuie chipul zeilor cu barbă de formule mai logice decât o rugăciune unii spun că AcestA e Templul! nu cred eu i-am văzut pe sfinți cu fața la pisoare faianța ca un câmp în iarnă îngălbenea – apoi mucegăia credeți!-mă cei mai mari oratori aici se nasc în wc-urile căminelor de studenți susținute de stâlpii de fum de-aici își iau părinții fecioarele gravide iar libertatea-nseamnă chiuretaj doar propriul chip – străin în geamuri – ar mai putea depune mărturie că duhul este mortul din pavaj de-aceea marile păsări nu-și caută cuibul anilor trecuți cum un bețiv nu caută prin mâine tăria ce-a rămas ieri în pahare evident începe cu Visul indiferent pe unde te poartă sfârșește în Orbecalya un cartier cu lux de bișnițari unde tot ce poți face este să-ți turtești nasul de vitrinele prăvăliilor bine-ai venit! în raiul cămătarilor și al academiilor de biliard aici toți alchimiștii vor elixirul vieții să fie ei aceia care adună-n trezorerii dinții de aur ai morților numindu-se-ntre ei doctori ai bilei negre da orice boală trece când ai ucis bolnavul când între porci și mărgăritare inima plutește în lătura din troc și-o cretă desenează pe frunze forma pură – scheletul care bate neauzit din gură de câte ori n-am privit prin fereastră cum trenul acesta se pune-n mișcare și Sufletul meu vine-n urmă într-un vagon special pentru cai zadarnic vă ascundeți v-am zărit cum vă împingeți unii-n alții după chioșcuri sperând că pietrele-au să cânte și-au să-mi astupe la plecare glasul 3. epilog ai voștri-s ochelarii – eu rămân/ în bănuții de acadea ai copiilor/ nervii mei nu pot fi ambalați/ chiar dacă semăn/ cu monștri de pe cutiile jocurilor pe calculator de-aceea, sfinte antivirus, zic: păzește-mă pe mine, păcătosul de ei
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate