Degetele de la mâna mea dreaptă, înoată printre fructele verzi dintr-o fructieră.
Ele caută, caută, dar nu știu ce.
Din fundul fructierei mă privesc ochii unei brunete.
De teamă să nu-i bag degetele în ochi îmi retrag mâna.
Încep să scriu pe calculator cuvinte verzi
Degetul arătător se împiedică de inspirația venită peste mine instantaneu.
Aud în spatele meu glasul cristalin al uneo tinere: -Hai! Rupe din ciorchinele ăsta de strugure verde!
Întorc capul și nu văd pe nimeni.
Nervos mă uit pe geam și îmi arunc ochii în iarba verde.
Un motan miaună de mulțumire și îmi mănâncă ochii.
Iau un cui și încep să scrijelesc fără să văd pe suprafața unui perete o poezie verde.