plecam de-acasă și mama dădea de pereți
cu toate păpușile până stăteau
cuminți
ca sarafanul urât pe care îl luase
să-i țină loc de fiică

citeam în parc
cărțile le ascundeam la Andreea
acasă coseam papuci
pentru un ban în plus și mama știa
cât e de important să fii pregătit
pentru o viață obișnuită
pentru o umilință
în plus

de ziua mamei
băteam băieți până-i lăsam lați
să știe că nu sunt femeie
de ziua tatălui rătăceam pe străzi
răsfoiam chipuri de străini
niciunul nu avea
ochii pe care îi căutam

când am plecat de tot
mi-am ales bărbatul
după chipul și asemănarea tatălui
și acum răsfoiesc zilele
în care l-am iubit mai presus
de fuga lui