Nostalgia mușcă inimile plăji părăsite
Toamna târâie gătelile hemoragice
Și pătează așteptările neliniștea
Pe amurgul jilav cârpe de rugină și aur
Fiori de frig în tăcerea de panoptic
Revine credința în fantome și cărturărese

Urci dealul podgoriei pudrate cu brumă
Ultimul rod al anului rostogolește
Lacrimi mari smaragde vii
Și din fiecare cârcel rămâne un nerv zgribulit

Copii adună castane și trezesc amintiri
Admirabil anotimp pentru amintiri
Flori și fructe pentru fiecare vârstă
Nuci și degete cu chinoros boite
Miros de gutui și crizanteme maiestoase
Un surâs de febră
O estompă șterge urma întârzierilor cocoare
Și-un cuvânt cu semn de exclamare
Adio

Vocabularul este epuizat de Bacovia
În câteva monete de plumb
Ce au acoperire sufletul toamnelor moldave

Focul încinge primul braț de lemne
Îmi oferi paharul de ceai culoarea toamnei
Carnea parfumată
Sânii cu frăgezimi de piersică suavă
Coapsele iubite seră caldă

Undeva toamna asta e mai însângerată
Peste semănătură de trupuri
A întins deznădejdea giulgiu


Tăuteu, 1939