Departe.
universul se spărgea de cremene
focul mocnea în rădăcini
tăiate cu precizie
de la os,

arcușul viorii zbârnâia meditativ
printre picături de ploaie
săpând șanturi mici
în vene,

inima se balansa ușor spre locul
din care ieșeau libelule
dansând.

nervii acustici tresăreau sporadic
când cel din urmă tunet
a făcut loc unui clar de lună.

peste lac reflectat dumnezeul
fuma în liniște pipa păcii cu omul
întors spre pământ.