casc

nu te așteptam
dar dacă ai venit
vreau
să dormi lângă mine,
să te spargi de cearceaf
ca un val de malul
bălos al mării

te privesc
neclintit în pijamaua
cu winnie the pooh
și visez că dacă ți-ai plimba degetele
de pe piept
până sub abdomenul meu
l-ai gâdila pe winnie
pâna l-ar pufni râsul

și-ar râde știind
că dragostea
e un clișeu
care nu ne mai impresionează
nici măcar pe noi înșine,
ca o adolescentă
ce rupe petalele unei margarete
cu un „mă iubește, nu mă iubește”
șters de pe colțul gurii

tu îți dezbraci rochia roșie
cum ți-ai da jos
peruca,
dezvelindu-ți pielea netedă
ca un scalp
post chimioterapie,
mă fixezi cu privirea plânsă
într-o vagă cerere în căsătorie
și te lași suptă lângă mine
când inspir

închizi ochii
și adormi cu brațele
mormânt în jurul gâtului meu,
inima îți bate stins,
ești liniștită acum
când îmi lipesc buzele de tâmpla ta,
ești liniștită până când mâine
va scoate soarele la plimbare
și-am să-ți lipsesc
din nou
pe veci.