sunt zile când morții umblă prin tren și cer de pomană
îmi întorc buzunarele pe dos
n-am nici un ban
unul mai milos îmi ia doar batista
se șterge pe gură cu o rugăciune și intră în trupul meu de vioară

copilul meu încă doarme
am trimis să-i gâdile bărbia prin geam
un soare care îl ține în viață

uneori mai iau trenul
direcția oriunde
de data aceasta sunt vânt
prietenii mei călătoresc cu același tren duminica
fluturând batiste





(MINUNEA VA VENI MAI TÂRZIU, ed. Feed Back, Iași, 2011)