Intr-o zi, de dimineata,
Pe cand lumea se trezeste,
Am vazut o floricica
Ce de zi se pregateste.

Isi deschise larg petala,
Fata sa se vada bine,
Cand apare mandrul soare,
Chipul ei sa il admire.

Si, cu roua diminetii
Se-mbaie, se primeni,
Lumea sa ii zica iara
Ca-i sta bine-n asta zi.

Nici nu se trezise bine,
Inaltimea sa, Cel mare,
Ca in fata iar ii sta,
Mandra, o micuta floare.

Vreau, sa iti arat, slavite,
Chiar de-s mica rau de tot,
Pot sa parfumez toti muntii
Cu toti codri lor cu tot.

Si, desi, cum stii, nu vine
Cu o floare primavara,
Eu pot sa iti spun din suflet
C-a venit in toata tara.

Iar dupa o zi intreaga,
De-ncantat si-nmiresmat,
Se-nveleste in petala
Si se duce la culcat.

Noapte buna! ii sopteste,
Mandrul si slavitul Soare.
Te astept si maine iar,
Tot lafel de-ncantatoare.