agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4006 .



Pamflet pentru Elena Udrea și cocoșii ei
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [filipisime ]

2009-09-30  |     | 



I
Fuga din Pleșcoi

De ce te-ai dus de lângă ei,
De ce te-ai dus de-acasă?
Ai fi rămas lângă purcoi
Sergent de zi la coasă.

Spune cinstit că te-ai ușchit
Nu merge, lumea știe,
Asta era mai nimerit:
Aveai o strategie.

Aveai decorul cu zăvoi,
Era frumos acasă,
Aveai cârnații de Pleșcoi,
Șorici, molan pe masă.

N-ai vrut să stai nici lângă oi
N-o spun cu răutate,
Erai primarul de Pleșcoi,
Un om cu greutate

In fânul de curând cosit
Mai recoltai câte-un iubit,
Și tot acolo deseori,
Mai zămisleai copii din flori.

Și din celestele iubiri
Ai fi rămas cu moșteniri,
N-aveai probleme-n satul tău
Acolo nu-i cu ADN-eu.
II
Te aerai cu transperante
N-aveai catrene-n variante,
Dar nu era niciun mister
Cu muza mea eram șomer.

Aveai acasă un cocoș
Modest, cu ciocul mic,
Cel cu statut era fălos
Dar nu călca …un pic.


O fi călcat și el vreodată
Pe când era bunica fată,
Acuma sigur a scăpat,
El calcă, doar la…figurat!

E rău in cerul gurii
Ãsta nu e un mister,
O greșeală a naturii
Și un zgârcit până la cer.

Cocoșul tău, lumea il știe
Că are burtă și chelie,
Ca un frizer cu mandolină,
Și-o mare de slănină…fină!
III
Calitatea managerului, a cocoșului
cu identitate(statut).
E gras, dar nu și idiot,
Baștan, sau poate, mafiot.
Pe mine asta mă-nfioară,
El a furat un sfert din țară.

C-un efort de semnătură
Fără martori dimprejur,
Vedem delta cum se fură
Și cinci coaste de azur.

E o treabă de șmenari
Cu tranzacții pe dolari,
Din mâinile lui”gingașe”
Ies profituri uriașe.

Știe șmenul fiecare
Furtu-i computerizat,
Conștiinta-i de vânzare
Arta e de cumpărat.

Toată lumea asta știe
Furtu-i computerizat,
Bucureștiu-i de vânzare
Pe imensa datorie…

Nimeni nu-i face reproș
C-asta-i țara lui Cocoș,
Versat de ințepenești
Fură de incremenești.

Cu trei martori și-o sentință
N-ai nimic pe conștiință,
“Sunt sigur c-ai dovedit:
Domn-Cocoș e om cinstit!”
IV
Convenție cu Don’Cocoș

Ei s-au ințeles așa…
Ea să facă tot ce vrea
Fără să-și mai deie coate,
El să facă..dacă poate.
(G.Zarafu)

Când domn’Cocoș e lângă tine
Iți bate inima la fel,
Tu știi asta foarte bine,
Dar numai tu știi pentru cine.
V
Noul Cocoș.
Noul Cocoș e marinar,
Lup de mare, fără barbă,
E spirit mare, om cu har,
Găina-l bagă-n buzunar.

Noul Cocoș e mai fălos,
Stilat și mare arătos,
Lumea asta bine-l știe:
Este cocoșul…generos.
VI
Fixează interlocutorul,
Lascivă-l bagă pe sub gene,
Topit de clipele de lene,
Ea-și proiectează viitorul.

Seducția a dat-o Iosefina
Cu ea l-a cucerit pe Bonaparte,
Cu ea Elena vrea să fie prima
Prima vedetă printre “Cleopatre.”

Fire senzaționalistă
Și expertă traseistă,
O incifrată la pătrat.
Asta știe orisicare:
Onoarea e de cumpărat,
Demnitatea-i de vânzare.

Visul
După strofele lui
Ion Minulescu.
Iată vina mea de-aseară
A fost vină literară,
Și de-atuncea doamne sfinte
Sunt epigramist cuminte.

Siestă epigramatică de la
confrații mei de strofe.

Tentația femeii.

“Vai,capul mi-am pierdut” a zis
Când a greșit intâia oară….
Probabil că l-a regăsit
Căci s-a grăbit să-l piardă iară!
N. Burlănescu.
Virtutea.

O , fetelor, virtutea nu e
Decât un inger ce vă suie
Deasupra lumii de păcate,
In care-apoi cădeți mai toate.
Const. C. Brăiescu.

Femeia.

Femeia-i sfântă, ne dă zile
Grăiește-o cugetare-adâncă,
Cu ințelesuri mai subtile:
Ne dă, dar ni le și mănâncă!
Cornel Pop

Adeseori ii vine greu
Chiar dânsei să se recunoască,
Că-n viață a schimbat mereu
Adesea, mască după mască!
Andrei Popa.

Lipitoarea și femeia.

Lipitoare e femeia
Zise un nebun odată,
Vai,sărmana lipitoare
Cu ce-i ea asemănată.

Decât sângele cel negru
Þi-l răpește lipitoarea,
Dar femeia-ți ia averea
Mintea, banii si onoarea!.
G.Cosbuc.



.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!