Nu te așteptai să pășesc spre tine
Și nu erai gata să mă uimești cu ceva nou
Ai pus pe masă frumosul tău
Cadou
Carte de bucate...
Și un păhar cu șampanie
și trei bucățele de ghiață...
Cu palma ți-ai acoperit fața...
Și ridicînd ochii tăi de felină...
Cu jumătate de glas ai zis...
Nu mai aștept nimic de la tine ...
Însfîrșit am înțeles...
Tu ai pășit atunci peste mine...
Și nu numai peste un suflet și nu numai șters...
Arăți și astăzi bine...
Și astăzi ești și ager și isteț...
Dar însfîrșit asta nu mai contează...
Și înzădar privești la mine îndrăzneț...
Și ai tăcut privind de asupra chipului meu mut...
Ce puteam să-ți răspund...
Că am făcut o greșală in seara ceia de Revelion...
Că am fost un naiv cînd căutam cu credință...
Că este ea Dragostea sfîntă...
Că există...
Acum iată-mă-s cărunt și înțeleg...
Că eram măgulit de speranța-mi pustie...
Îmi părea că nu ești A mea...
Și că nimeni nu știe...
Dar casa ta și astăzi visele-mi cată...
Si poate se duce el Dragostea Șoaptă...
Ai riduri pe față...
Și palidă-i pielea...
Dar nu știu de ce de mine-mi-e jele...
Þin ochii închiși și caut pe masă...
Dar de unde să vină...
Fetița
Mireasă...
Aveam douăzeci...
Iar tu abea șaisprezece...
Și vița-i-un fulger...
Pe toate le trece...
Am trei copii...
Cu mine-i și soacra...
Bărbatu-i plecat...
De trei ani la
Alta...
Așa dacă vreai...
Poți trăi cu noi...
Din patru v-or fi
Cinci..
Nevoi...