|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Scrisoare
poezie [ ]
Lui Nichita Stănescu
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Emil Brumaru [EmilBrumaru ]
2009-10-25
| |
Înscris în bibliotecă de Bot Eugen Iulian
Oh, Nichita, oh, Nichita
Mă apucă Infinita
Cu o mână lungă, tristă
Care nici nu mai există...
Cotcodac de prună rece,
Emil stă, Femeie trece
Fleașcă prin bufetul Zimbrul.
(I-aș lipi acestei moapse
Pupăcioase, ca pe-un timbru,
Sufletul meu cald pe coapse!)
Doamne, ce duioase țurțuri!
Mi se face mintea țurțuri
De lumină țiuită,
Þurțuri-Þari topiți pe plită...
Oh, Nichita, oh, Nichita
Mă apucă Infinita
Cu o mână lungă, tristă
Care nici nu mai există...
* Ruina unui samovar(1983)
 |
|
|
|
