Tremurând în închisoare
Mintea-mi nu mai este soare.
Puterea de a ieși
Greu imi este a găsi.

Uitat, mort în lumea voastră
Rătăcesc prin lumea mea.
Fata mea din alb, albastră...
Ușor pierd conștiința.

Plutind ușor deasupra mea
Greu îmi este a vedea
Stânca moartă a lumii voastre
Învelită-n panzi albastre.

Creierul mi-e mort, doar mintea
Va străbate moartea, lumea.
Și încet, încet, încet
Mintea-n mare mi-o înec.