discuția se pomenise să fie aprigă
tu strigai în gura mare
iar eu
grămădeam cu stângul
frunzele galbene...
și această discuție apărusie din nimic
ne certam de ce
tu porți
cămașa de asupra frumosului tău
buric
și-ți ziceam eu tot ușor pot să
strig...
îmi reporșai că dorești să hotărăști liber
cum și cu ce să te îmbraci
tu îmi strigai
ești bătrîn și nu știi
că moda demult s-a schimbat...
acum se poartă pantalonii pe marginea
fundului
iar cămașele mai sus de
buric...
în urechi se ascultă muzică
iar în mîină e necesar să ai
un
Borsec...
și cînd am strîns o grămdă de aur
te-am luat ușor de gît și
sărutîndu-te în
ea
ne-am pomenit!!!!!!!!!!!!!