eu n-am avut niciodată pampoane codițe vă jur desuuri cu dantele bikini roz nicio birmaneză un haschi ceva cu pedigree absolut întâmplător ne-am reîntâlnit la romexpo îmbrăcat la costum și cravată arătai ca un domn mi-am adus aminte că te-am dorit în tabăra aia dar eram cu altcineva mult mai celebru și mult mai bătrân tu făceai pe nebunul eu pe isterica ieșeau scântei din cuvinte ardeam pe ruguri separate și totuși simțind în aer chemarea ni se încolăceau în gânduri regretele acum stăm la aceeași masă față în față și nu avem curajul să ne privim în ochi îmi prinzi mâna să vezi cât e ceasul tresar și m-așez confortabil pe bancheta din spate a mașinii între doi poeți mă întrebi stai bine femeie și râd părul meu se-agață de ușă mă proiectez prin parbriz și zbor direct în brațele tale