agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-12-12 | | forfota orașului s-a estompat muncitorii infractorii și urmăritorii au nevoie de odihnă deopotrivă și totuși tresar zgomotul roților de tramvai nu mi s-a părut niciodată familiar prin ceața dâmboviței vagoanele au silueta unora văzute în geamuri de prăvălii mult praf multe cioburi multă risipă astfel se scrie poezia unei pseudocapitale balcanice situate în câmp o pustietate pentru care arcul de triumf are valoare de troiță crăciunul miroase a porc anul nou a praf de pușcă moartea a orice am înțeles de mic: în noaptea dintre vieți nu voi putea dormi nici nu voi putea scrie iată de ce aceasta-i una dintre multele dimineți în care încă nu îmi este frică – am învățat să înot printre ultimii plutași de la Rucăr printre trunchiurile negre de copac aduse pe apă printre sloiuri de gheață ce-au rupt de la mal ghiocei arici de munte hoituri de fiare când vin sărbătorile bucureștiul se transformă într-o unitate militară un arhanghel dă alarma suflând în goarnă bocancii locuitorilor bat pas de defilare între biserici primării și supermarket cu noroiul în prima zi până la genunchi a doua zi până la piept a treia zi până la genunchi sperând neîncetat că va ninge și gunoiul va fi un porumbel ce a găsit un ram orice război trece îmi spun și până acum nimeni n-a secat nici un fluviu și nimeni nu a tocit cu pasul nici un munte jucându-ne învățăm să ne ferim mâinile de ger și fruntea de arșiță cum oare n-am învățat după atâta timp s-accept tramvaiul rahatul câinilor de rasă și crăciunul petrecut lângă televizor cu șorici cumpărat de la mall?! de un revelion printre petarde și fum de artificii asta l-am întrebat pe un conviv zâmbea inexpresiv aplauda și repeta mecanic: la mulți ani! la mulți ani! la mulți ani! micul paris a căzut – aștept să se deschidă piața de șlefuit mărgăritare
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate