Viața-i ca un labirint
În care te poți rătăci...
De nu ai repere
Și nici morală n-ai.


Am navigat pe Oceanul vieții,
Adesea, de furtuni învolburat,
Vezi...scoica
Pe care-am pescuit-o
Din adâncul Oceanului?

De-a valurilor mișcare
E splendid sculptată,
Dantela-i sofisticată,
De zbuciumul vieții
E îndelung cizelată.


Ea poartă urme
De lacrimi și durere
Ce-n perle s-au prefăcut
Și în abisul mării s-au ascuns.


Du scoica la ureche
Și ascultă-i șoaptele
Ce din adâncul inimii vin,
Sunt șoapte, șoapte îndurerate.


Îți dăruiesc această scoică
Pe care s-o păstrezi
Lângă inima ta,
Ca pe un magic talisman
Un Univers de gânduri se ascund în ea
Și-un veșnic Curcubeu...
Talismanul ...este inima mea...