agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-12-25 | |
Înaintam cu greu prin zăpada mare
Căutându-mi sufletul pierdut Prin a cimitirului cărare Cu privirea-n pământ, abătut. Mi l-am pierdut într-o zi de gheață Când totul părea aproape terminat Și mă pregăteam să ies din viață Pentru-a urma un suflet ce-a plecat. Era pustie ziua, iar salcâmii Ce păreau străjeri ai cerului Mă priveau de sus cum îmi târam șoșonii Prin spuma albă al cimitirului. Cerul plumburiu îmi ținea umbră De razele-nghețate ale Soarelui, Iar eu, cu privirea-mi sumbră Am găsit și crucea sufletului. Mi-am găsit copilu-ngenuncheat Pe un mormânt ce părea de vată. Stătea, zgribulit și înghețat Străjuit de crucea aplecată. M-am aplecat ușor ca să-l ridic, Să-l iau cu mine, să-l încălzesc, Dar el, în ochii-mi m-a privit Și-mi spuse-n șoaptă: "Te părăsesc!" Fantome păreau atunci că se ridică Din mormintele acoperite cu zăpadă Și-n corpu-mi trecu-n fior de frică În timp ce priveam spre crucea-nghețată. Pe ea scria cu litere de-o șchioapă, Îgrijit, citeț pe-o tăbliță aurie, Un nume cunoscut și drag de fată Ce-mi răscoli inima-mi, deja în agonie. Clopote de-aramă sunau în depărtare Cu glasul melancolic, greu. Eu priveam mormântul în tăcere Și mă rugam în gând lui Dumnezeu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate