Steaua mea a căzut de pe cer
Si-a rămas spânzurată-ntr-un timp efemer,
Se zbate-n neant să cadă în haos,
Căutându-și un veșnic repaos.

Steaua mea- trecătorul destin-
Abisuri de vise la un bahic festin,
Steaua mea e norocul ceresc,
Steaua mea- un destin omenesc!

Steaua mea- călătoare prin vrem,
Steaua mea, tu unde ma chemi?
Oare spre ce viitor și spre ce soartă,
Steaua mea ma dulce mai poartă?

Steaua mea rece de humă și piatră,
Te rog din suflet, mă iartă,
Steaua mea de cristale și smarald
În tine sufletul meu se simte mai cald...

15 aprilie 2007