agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-12 | |
îndurătoarele pietre
1. (trenul cu lotuși) orizontul poartă pe roți de fum trenul cu lotuși spre muntele din inima ta prin negura ca o stâncă pietre năzuiesc uitarea 2. (hibernală) nu flăcările umbra lor mă arde încât răscoapte sentimentele prin crânguri transmontane mai zbat aripi sub harfe de-ntuneric 3. (colina) supusă celor trei răni în gropi abisale soldații afundau piciore de cruci purtând scheletice trupuri drapate în humă pietre năzuiau uitarea 4. (troița) cum a tâșnit din adâncuri în devălmășie pe ochii-mi obosiți de-atâtea ploi la răscruce l u m i n a în chip de troiță se dezvăluie. 5. (roata) mulțimi îmbracă-n vaiet imne-ale durerii amestecă lacrimi cu oase zdrobind în țipăt de spaimă pietre năzuiesc uitarea 6.(invocație) sevele sevele curg din miezul timpului spre noi prin noi - vâltorile către sfere - lavele înaltele prea blândele sevele și lavele ! 7. (primejdie) pe malul celălalt voi judeca viața cu hangerul deasupra creștetului ca un albatros apusul atârnat între aripi din privirile-mi cardinale pietre năzuiesc uitarea 8. (noiembrie) vezi cum cerul și-a deschis venele a l b a l b a l b peste oasele orașului ca o maree de bumbac. 8. (râul) sculptor de sarcofage cu braț unduind printre scoici trupul de apă curge spre fluviu – necropolă cuprinse de ierburi pietre năzuiesc uitarea 10. (întreagă iubirea) țin între raze statuia desprinsă din ghiocul buzelor întreagă iubirea în rana colinei în țipătul roții în cugetul râului în lacrima pietrei iubirea întreagă prin inima florii de lotus 11. (jurnal) memoria memoriei pe foaia rănită cu portocale putred iz de cronici având miez în prezentul continuu memoriei memoriu îngropat în craniul ca un cavou sieși. 12. (rugă) lăsați-mă să-i dăltuiesc din aer repetat figura cu palmele să cizelez șold coapse brațe sâni un crez să poarte gândului măsura cum aș putea cu gondolierul să mă-ncaier apoi smulgându-i vâsla să o port spre malul stăpânit de-un rege mort
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate